×

Cancer colorectal

Cancerul colorectal afecteaza intestinul gros, fiind al treilea tip de cancer ca frecventa atat la barbati, cat si la femei. Tumora maligna, neoplazica sau canceroasa se dezvolta prin inmultirea necontrolata a unui grup de celule cu formarea unui tesut anormal si caractere maligne (invazie, metastaze, dezvoltare accelerata). 
Anual, aproximativ 190.000 de pacienti sunt diagnosticati in Europa cu cancer colorectal, dintre ei aproximativ 20% fiind diagnosticati deja in faza de metastaza a bolii. Circa 56.000 de persoane din SUA mor, in fiecare an, din cauza cancerului colorectal, iar in Europa mortalitatea depaseste aproape 100.000 de pacienti pe an.
Cancerul colorectal este o tumora solida care isi are originea in straturile interne ale peretelui intestinal, dar poate creste, strabatand in intregime acest perete si constituie aproximativ 8% din totalitatea tumorilor maligne ale organismului uman si se claseaza pe locul cinci dupa cancerul de san, uter, stomac, plaman.

Cancer Colorectal  
Ce inseamna de fapt cancerul colorectal?

Colonul si rectul sunt parti ale intestinului gros. Deoarece rectul este o parte a colonului, cancerul de colon si rectal este, de obicei, confundat. Alimentele digerate care au fost fragmentate in intestinul subtire ajung in intestinul gros, un tub muscular lung de aproape 1,5 metri. Intestinul gros absoarbe apa si substantele minerale din bolul alimentar si depoziteaza materiile fecale, care sunt eliminate din organism. Prima portiune de aproximativ 1,3 metri din intestinul gros se numeste colon, iar restul este rectul.

Cancerul colorectal are o incidenta mai mare in tarile dezvoltate, aceasta fiind explicate de existenta obiceiurilor alimentare diferite de la un stat la altul. In tarile industrializate, spre exemplu, cancerul colorectal este mai intalnit din cauza consumului crescut de alimente fara fibre vegetale, bogate in proteine, grasimi sau dulciuri rafinate. In tarile mai slab dezvoltate, boala este mai rara din cauza consumului, cu precadere, de alimente vegetale.

Riscul pentru cancerul colorectal este mai mare la persoanele de peste 40 de ani, iar cea mai afectata este populatia cuprinsa intre 50-60 de ani. In ultimii ani se constata totusi o crestere a incidentei bolii la varste sub 35 de ani. Persoanele cu risc crescut de a se imbolnavi de cancer colorectal sunt, in general, cei care sufra de boli precum colita cronica ulcerative, cancer de san si persoanele cu antecedente familiale de cancer colorectal sau cu antecedente de polipoza multipla familiala. O alta categorie de bolnavi care risc mare pentru cancer colo-rectal sunt cei operati de cancer colo-rectal, care au sanse mari de a face fie o recidiva fie un al doilea cancer colonic. La acestia se efectueaza examinari anuale pentru un marker tumoral, antigenul carcino-embrionic (ACE), colonoscopii initial la 6-12 luni, apoi anual sau mai rar. Tot in aceasta categorie se situeaza si bolnavii cu rectocolita ulcerohemoragica si boala Crohn de colon cat si cei cu polipi colonici care se pot maligniza si necesita ablatie endoscopica.
Momentan nu este cunoscut cu exactitate cauza care duce la aparitia cancerului colorectal, ea debutand adeseori prin aparitia unor vegetatii mici sau polipi la nivelul rectului sau colonului. 
Polipii colonici sunt excrescente pediculate atasate de mucoasa colonului, respectiv a rectului. O parte dintre acesti polipi pot suferi in timp modificari canceroase (transformare maligna), dand nastere cancerului colorectal. Daca sunt descoperiti din timp in cadrul unui examen de rutina, acestia pot fi indepartati chirurgical, evitand astfel transformarea maligna a acestora.

Factorii de risc - consumul zilnic de alcool sau fumatul care debuteaza de la varste fragede. Evolutia cancerului colorectal depinde de momentul descoperirii si tratarii lui. Stadiul Dukes A - supravietuire la 5 ani - 90%, stadiul Dukes C - supravietuire la 5 ani - 50%, prezenta metastazelor hepatice - supravietuire redusa.

Studiile arata ca dieta joaca un rol important in aparitia cancerului colorectal. Oamenii de stiinta sustin ca grasimile in alimentatie creste cantitatea de acizi biliari in colon, care afecteaza tesutul care captuseste intestinal gros au se pot converti in acizi biliari secundari, cunoscuti pentu efectul lor de a cauza tumori la animale. Cu toate ca o legatura directa cu aparitia acestei maladii nu au fost descoperite, studiile arata ca efectele substantelor chimice produse prin prajire, afumare, frigere in carnea de peste si in unele alimente care contin nitriti.  O alta zona de cercetare se axeaza pe factorii din dieta care inhiba dezvoltarea cancerului colorectal demonstrand ca nivelul crescut al unor vitamine si minerale poate reduce frecventa cancerului de colon la animale. In prezent se studiaza rolul vitaminelor A, C, E, beta caroten si calciu in prevalenta cancerului uman. Un alt factor determinant in debutul de cancer colorectal este cel ereditar - copiii au un risc mai mare de a dezvolta aceasta boala.

Simptome
Majoritatea cancerelor rectale nu produc nici un simptom si sunt descoperite la examinarea digitala sau proctoscopica de rutina. Un simptom comun al cancerului rectal este sangerarea. Modificarile tranzitului intestinal pot cuprinde diaree, constipatie, modificare a calibrului si formei scaunului. Daca ati remarcat simptome precum balonare, discomfort, greata, gaze, diaree, constipatie,mucus in scaun, scadere in greutate, varsaturi este bine sa mergeti la un consult de specialitate. Majoritatea persoanelor care prezinta simptome aparent ingrijoratoare nu au cancer si nici o alta boala grava. Este posibil ca pe o perioada cuprinsa intre 6 si 12 luni sa nu fie sesizate semne sau simptome ale bolii neoplazice, pentru ca ulterior simptomele sa apara diferit in functie de localizarea la nivelul diferitelor segmente. Hemoragia este cel mai comun semn al cancerului rectal si apare la 60% dintre pacienti. Sangerarea este pusa uneori pe seama aparitiei hemoroizilor, mai ales daca pacientul are un istoric pozitiv pentru alte afectiuni. Hemoragia profuza si anemia sunt rare. Hemoragia poate fi acompaniata de pasajul de mucus care necesita investigatii ulterioare. 43% dintre pacienti prezinta modificari ale tranzitului intestinal, care se manifesta prin diaree, mai ales daca tumoarea are o component viloasa masiva. Acesti pacienti pot prezenta hipokaliemie. Capacitatea rezervorului rectal poate masca prezenta leziunilor mici. Unii pacienti experimenteaza modificari ale calibrului scaunului. Tumorile mari pot cauza simptome obstructive. Unii pacienti se prezinta cu semne si simptome ale metastazierii la diostanta, cum ar fi ascita, hepatomegalia, adenopatia limfatica supraclaviculara. 

Tratamentul cancerului colorectal poate fi efectuat in functie de gravitatea bolii, astfel: chirurgical - segmentul intestinal in care se afla tumoarea trebuie extirpat, inainte de extinderea ei in profunzime sau de aparitia metastazelor;  tratamentul cu raze Roentgen, radioterapia, chimioterapia antitumorala, tratamentul simptomatic se prescrie mai ales in cazurile inoperabile si terminale. In acest caz se pot indica opiacee, antispastice si anestezice locale - care au regim strict si se vor prescrie pe retete speciale.

Investigatii: colonoscopia care utilizeaza un tub cu fibre optice (endoscop), capabil sa vizualizeze lumenul intestinului gros (colon, sigmoid), endoscopia este necesara in cazul pacientilor care acuza simptome precum sangerarea inexplicabila de la nivelul rectului, constipatie sau diaree cronica, scaun sanghinolent, scaun negricios (melena) sau durere la nivelul abdomenului inferior, tuseul rectal este o examinare de rutina in care medicul investigheaza digital regiunea anala si rectul si poate identifica mai usor sangerarea activa aparuta la acest nivel, durerea rectala sau adenomul de prostata la barbati.